Astăzi vi-l prezentam pe Nicholas, un băiețel de care suntem nu doar extrem de atașați, ci și extrem de mândri.
A început terapia având un vocabular extrem de sărac, fiind mereu agitat și acțiunile sale părând mai degrabă haotice. Nu era interesat de jocuri, jucării, interacțiunea se limita la propriile lui dorințe și rezistenta la frustrare era extrem de scăzută.
Acum, la aproximativ 1 an de terapie în centrul nostru, iată-l stand la masă, concentrat asupra unei fișe de lucru. Și nu o face doar pentru poză, o face pentru că mai apoi este mândru de reușita sa
️inițiază dialog, pune întrebări, își așteaptă rândul, cere permisiunea, construiește, colorează, numără…
Iar principala recompensă pentru el? Să mai rămână o oră alături de Laura, terapeuta lui, și de copiii din centru.
Cum să nu îl iubești?️
