Kinetoterapia se definește ca terapie prin mișcare efectuată prin programe de recuperare medicală care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului funcțional în diverse suferințe. Kinetoterapia este o formă terapeutică individualizată care, plecând de la programe de exerciții fizice statice și dinamice, se poate folosi în programele terapeutice profilactice (de prevenire), curative și de recuperare.

Copiii pot avea deficiente în ceea ce privește: forță musculară, coordonarea, echilibrul, însușirea deprinderilor motrice de bază și utilitare, funcțiile senzorio-motrice, motricitatea fină și capacitatea de relaxare.
Un program de kinetoterapie complex îi ajută pe copii atât prin exercițiile practicate cât și prin atitudinea de relaționare susținută de către kinetoterapeut, să-și cunoască mai bine propriul corp, să se integreze mai bine în mediul înconjurător și să relationeze mai bine cu ceilalți oameni.

S-a dovedit, de asemenea, că exercițiile fizice intense au dus la diminuarea agresivității și autoagresivitatii, a autostimularii, a comportamentului hiperkinetic.

Obiectivele urmărite prin programul kinetoterapeutic sunt:

Dezvoltarea motricității generale (a aptitudinilor motrice și a deprinderilor motrice);
Dezvoltarea motricității fine și a îndemânării motorii, necesare autoservirii și diverselor activități cu caracter practic;
Educarea echilibrului static și dinamic;
Educarea ritmului și a coordonării mișcărilor;
Dezvoltarea dominanței laterale;
Dezvoltarea capacității de percepție, orientare și organizare spatio-temporală;
Formarea percepției corecte a schemei corporale.