Deficiente de auz

Despre deficientele de auz

Daca exista orice tip de leziune la nivelul aparatului auditiv, pot sa apara deficiente de auz, si numai o parete din aceste afectiuni ale aparatului auditiv pot fi tratate medicamentos sau chirurgical, in timp ce restul pot fi corectate cu ajutorul protezelor auditive.

Bebelusii care se nasc cu deficiente de auz au intarzieri mai mari in dezvoltarea vorbirii si limbajului decat cei la care deficientele apar la ceva timp dupa nastere, de asemenea, o mare importanta in gradul de intarziere in dezvoltarea vorbirii si limbajului, o are gradul deficitului de auz, cu cat deficitul este mai mare cu atat dezvoltarea va fi mai intarziata.

Copiii care sufera de pierderea auzului invata pe parcurs sa compenseze si se concentreaza pe receptarea informatiilor pe celelate canale si astfel ajung la o normalitate in raspunsurile lor, facand deficitul de auz dificil de depistat.

Implicatiile pierderii de auz asupra dezvoltarii pe scurt

Sistemul auditiv are rol tonifiant pentru întreg psihismul uman fiind un rezonator fata de tot ce exista în exterior.

La nivel uman reflectarea auditiei dobândeste un caracter mijlocit si generalizat si se raporteaza prin specificuzl sau la limbaj dobândind o semnificatie cognitiva.

Analiza psihologica a receptiei senzoriale auditive se realizeaza prin prisma dezvoltarii psihice generale a individului.

1. Pierderea de auz usoara – unele cercetari au dus la concluzia ca nu exista o influenta asupra dezvoltarii copilului când se produce o asemenea tulburare de auz. Alte cercetari au demonstrat ca se produc tulburari asupra limbajului si vorbirii, fiind asociate cu probleme pe termen lung în dezvoltare intelectului, în achizitionarea cunostiintelor. Copilul sufera usoare schimbari care fac dificila constructia unui depozit de memorie sau al unui cadru pentru sensul sunetelor.

2. Pierderea de auz moderata – se caracterizeaza prin imaturitate în vorbire, în vocabular, în concepte lingvistice, discriminarea vorbirii este afectata, în limbajul expresiv sunt folosite predominant propozitiile scurte si simple pentru ca nu poseda reguli de construire a frazelor, foloseste un registru limitat de idei pentru a-si exprima gândurile.

3. Pierderea de auz profunda – un nivel scazut al dezvoltarii, de învatare si în achizitionarea limbajului. Copii surzi, proveniti din familii de surzi, prezinta mai putine dificultati de natura emotionala, fata de cei din familiile de auzitori

Trasaturi psiho-fizice la deficientii de auz

În ceea ce priveste dezvoltarea fizica, unii specialisti considera ca deficientii de auz manifesta anumite tulburari de motricitate, echilibru static mai slab, indici scazuti la rezistenta la efort, indici scazuti ai capacitatii respiratorii.. Desi majoritatea sunt corectate prin intermediul actului educational, la cei cu deficiente asociate efectele negative pot persista datorita lezarii concomitente a sistemului nervos central.

În ontogenza, surzii fac primii pasi mai târziu decât auzitorii, datorita lipsei de stimulare verbala si auditiva. De obicei, surzii au aparatul vestibular distrus, ceea ce-i face ca daca ei plonjeaza în apa adânca sa nu aiba simtul orientarii spre suprafta si se pot îneca.

Referitor la dezvoltarea psiho-fizica a deficientilor de auz, I. Stanica a realizat o sinteza a particularitatilor lor care se refera la:

· Dezvoltarea motrica ce prezinta o întârziere oarecare
· Reflexul de orientare pe baza de auz este diminuat, sau inexistent
· Respiratia costodiafragmatica specifica limbajului este minima
· Simtul echilibrului diminuat
· Reprezentarea are o încarcatura vizual-motrica
· Memoria se dezvolta mai lent
· Memoria vizual-motrica si afectiva este mai bine dezvoltata
· Imaginatia, creativitatea are o evidenta specificitate vizual-motrica.

Pe plan social au foat semnalate o serie de particularitati, precum: asocierea. Nu este competitiv, are o moralitate slab dezvoltata, nesociabil, credulitate,imaturitate, timiditate, iresponsabilitate, lipsa de sugestibilitate, neascultator, rigid în asumarea rolurilor.

Pe plan emotional s-a constatat ca sunt nevrotici, usor frustrabili, relativ depresivi, au reactii psihotice constante, sunt explozivi, temperamentali, imaturi emotional, nu sunt empatici, nesentimentali, iritabili si au tendinte paranoide.

În plan comporamental adesea deficientii de auz prezinta agresivitate, rigiditate, lipsa de initiativa, posesivitate, încapatânare, hedonism, suspiciozitate, dezvoltare motorie slaba si nu în ultimul rând, planul cognitiei care va fi discutat mai pe larg în capitolul viitor se remarca prin naivitate, inteligenta precara, introspectie slaba, nehotarâre, interiorizare saraca, concretism si altele.